Intrarea în vigoare, la 16 ianuarie, a noii legi privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din Ucraina. Actul normativ stabilește condițiile pentru obținerea cetățeniei multiple, dar și lista statelor cu care Ucraina acceptă acorduri de dublă cetățenie.
Potrivit documentului adoptat de autoritățile de la Kiev, lista cuprinde cinci state: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România nu se regăsește pe această listă, fapt care a generat reacții critice din partea reprezentanților comunității românești.
Pentru cetățenii acestor cinci state, legea permite dobândirea unei a doua cetățenii fără pierderea celei ucrainene. În același timp, etnicii ucraineni din țările respective pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că excluderea României este o decizie greu de explicat.
„Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat Eugen Pătraș pentru AGERPRES.
Legea privind instituirea dreptului la cetățenie multiplă a fost promulgată în iulie anul trecut de președintele Volodimir Zelenski, însă Guvernul de la Kiev a adoptat efectiv, pe 5 noiembrie 2025, lista statelor cu care acest regim va fi aplicat.
La momentul respectiv, Ministerul de Externe al Ucrainei anunța că „se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”.
Autoritățile ucrainene au precizat că, la stabilirea listelor de țări „partenere”, au fost avute în vedere mai multe criterii, printre care: apartenența la G7, apartenența la Uniunea Europeană, aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, sprijinul acordat Ucrainei pentru independență, suveranitate și integritate teritorială, relațiile bilaterale, sprijinul financiar, precum și alte elemente considerate relevante pentru interesele naționale ale Ucrainei.
În acest context, excluderea României rămâne un subiect sensibil pentru românii din Ucraina, care spun că decizia autorităților de la Kiev ridică semne de întrebare, în ciuda sprijinului constant oferit de București.
