Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat din nou decizia privind noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Potrivit unor oficiali ai CCR, citați de AGERPRES, termenul a fost stabilit pentru 18 februarie.
Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest dosar.
De ce s-a amânat din nou decizia
Surse din CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza cererea primită de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind sesizarea Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară legată de proiectul Guvernului privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților.
Instanța supremă consideră că măsurile din proiect „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.
La ședința din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători CCR au fost prezenți, însă decizia a fost amânată pentru studierea mai multor documente, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ICCJ cu o zi înainte. Înainte de aceasta, două ședințe nu au mai avut loc deoarece patru judecători nu s-au prezentat.
Ce prevede proiectul Guvernului
Noul proiect adoptat de Guvern prevede:
- creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
- limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Judecătorii și procurorii au cerut ca pensia să fie aproape la nivelul ultimului salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a susținut că aceasta nu trebuie să depășească 70% din ultimul salariu net.
Poziția Înaltei Curți
Pe 15 ianuarie, ICCJ, condusă de Lia Savonea, a anunțat că a realizat o expertiză contabilă potrivit căreia, prin aplicarea proiectului, pensia de serviciu a magistraților ar putea ajunge mai mică decât cea calculată pe bază contributivă.
Într-o poziție oficială, Instanța supremă susține că proiectul:
„anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii”.
Judecătorii mai afirmă că legea „încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR”.
De asemenea, ICCJ consideră că proiectul creează un regim „dezavantajos şi discriminatoriu” pentru magistrați în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu.
Argumente legate de impactul financiar
În documentele transmise, ICCJ arată că, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 altor categorii profesionale, inclusiv magistrați.
Pentru toate aceste categorii (cu excepția pensiilor militare), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pentru pensiile militare bugetul total în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.
ICCJ susține că expunerea de motive a proiectului „este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”.
Primul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, tot în urma unei sesizări a Instanței supreme. Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul prevăzut de lege.
Decizia finală în cazul noului proiect este așteptată pe 18 februarie.
