Un studiu realizat de cercetători români arată că nu există risc radiologic pe platforma românească a Mării Negre, toate valorile analizate fiind sub limitele internaționale acceptate.
Cercetători ai Departamentului de Oceanografie și Inginerie Costieră din cadrul INCDM „Grigore Antipa” au analizat distribuția radionuclizilor naturali și artificiali în sedimentele de pe litoralul românesc al Mării Negre.
Studiul a fost realizat pe baza a 246 de probe, dintre care 200 de sedimente litorale, 26 de origine continentală și 20 de probe de apă. Acestea au fost colectate în perioada 2024–2025, pe întreg litoralul, între Delta Dunării și Vama Veche.
Rezultatele arată că nu există risc radiologic, toți indicatorii analizați situându-se sub pragurile internaționale de siguranță.
Cercetătorii au observat însă diferențe în distribuția unor substanțe. De exemplu, izotopul Cs-137 se regăsește în concentrații de aproximativ 11 ori mai mari în sedimentele din larg decât în cele de la mal, acumulându-se în zonele unde mișcarea apei este mai redusă.
În același timp, valorile medii ale Cs-137 au scăzut semnificativ, de la 25 la 6,2 Bq/kg, ceea ce indică faptul că distribuția acestuia este influențată mai mult de procese naturale, precum aportul de sedimente adus de Dunăre, decât de procesele de dezintegrare radioactivă.
Analiza datelor a fost realizată inclusiv cu ajutorul unui model de tip Random Forest, care a reușit să clasifice mediile sedimentare cu o acuratețe de 85%.
De asemenea, cercetătorii au identificat Insula Sakalin ca fiind o zonă importantă de depunere a sedimentelor, cu valori ridicate ale unui alt izotop, Pb-210.
Studiul a fost publicat în revista științifică „Environments”, în luna martie 2026, și a fost finanțat prin Programul Nucleu SMART-BLUE, derulat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
