Of, Constanța! Iată cum este distrus un simbol al orașului!

Cu scobitori înfipte în hamsii, mici pe cartonașe unsuroase, șezlonguri alb-gălbui, din plastic și câteva concerte, nu se face turism. Da, avem plaje mari, lângă marea frumoasă, dar asta nu e tot. Constanța este oraș, nu stațiune. Oraș! Românii merg tot mai mult înafara țării și văd metropolele turistice, precum Barcelona, cu toate bijuteriile arhitecturale. Este și motivul pentru care 90 la sută din pozele făcute de un turist acolo sunt cu clădiri pe spate, nu cu marea. Este motivul pentru care în astfel de orașe se poate face turism nu numai de 1 mai și două luni din vară, ci un an întreg. Evident că nu vreau să compar Constanța cu Barcelona, însă exemplul mă ajută să subliniez ce am nevoie. Haideți acum să vedeți ce am făcut noi, cu una dintre clădirile preferate de turiștii străini!

Am uitat de „sora” Cazinoului

Din 2012 de când filmez și scriu știri despre turism, am observat ceva ce nu poate să fie contestat: Cei mai mulți dintre vizitatorii veniți din alte țări, cu vasele ce croazieră, sosite în Portul Constanța, aleg să viziteze Muzeu de Istorie Națională și Arheologie (MINAC). Clădirea colosală din piața Ovidiu este astfel sora de popularitate a celebrului Cazino din Constanța. Monumentul este practic epicentrul orașului vechi, inima Constanței care bate…cât mai poate.

După decenii de nepăsare și ignoranță MINAC a ajuns să arate așa:

Cum a fost distrus și de ce nu a intrat într-un proces de reabilitare, precum Cazinoul? Aducem răspunsuri bazate pe date concrete, imediat!

Tehnici de manual: Cum se distruge un simbol!

Muzeul în care găsim comori arheologice, descoperite în Dobrogea, putea să fie renovat de șapte ori până acum, iar asta pentru că există bani europeni accesați special pentru lucrări de restaurare. Însă, așa cum s-a întâmplat și în cazul primelor licitații publice pentru refacerea Cazinoului, birocrația și ciudata organizare a firmelor participante au dus la un eșec anunțat. Iată cum explică întreaga situație Aurel Mototolea, omu care conduce muzeul mâncat de timp și acte:   

„Necesitatea reabilitării sediului principal al MINAC se discută de mai mult timp, la nivelul Consiliului Județean Constanța și al conducerilor succesive ale instituției. În 2016 a fost aplicat pe POR 2014-2020, în acest sens, un proiect, fiind câștigată finanțarea. Acest tip de proiect se desfășoară în două etape mari: proiectare și execuție. Inițial, se câștigă dreptul la o finanțare, dar banii încep să vină pe măsură ce sunt îndeplinite o serie de faze. În prima etapă, cu mai multe faze, se scoate la licitație întocmirea unui proiect tehnic. În cazul MINAC, acest proiect tehnic nu a fost întocmit și predat la termen, ceea ce a dus la rezilierea contractului, în primăvara anului 2021. După acest moment, au fost reluate procedurile, ceea ce a însemnat refacerea documentației, respectarea termenelor legale între diferitele operațiuni, și alte aspecte tehnice.”, ne explică Aurel Mototolea directorul nefericitului MINAC.  

Pănă când vom depăși olimpiada birocrației, MINAC se va degrada și mai mult. Așa cum se poate observa din imagini, fisurile au sfârtecat fațadele laterale și stâlpii de susținere, iar tencuiala s-a desprins de țesătura din cărămidă, la fel ca alte bucăți din construcția veche. Așa că mergem cu întrebarea și la Consiliul Județean Constanța: De ce nu e renovat monumentul?

„În urma rezilierii contractului de proiectare de anul trecut, Consiliul Judeţean Constanţa, în urma unei licitaţii publice, a atribuit un nou contract privind reabilitarea clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în valoare de peste 1.000.000 lei. În acest moment, contractul de prestare servicii şi asistenţă tehnică este semnat de beneficiar, urmând să fie semnat şi de către prestator. În urma acestor demersuri şi a constituirii garanţiei de bună execuţie, va fi înmânat ordinul de începere a lucrărilor. Astfel, proiectantul va avea la dispoziţie două etape, prima fiind cea de proiectare pentru un termen de cinci luni, iar cea de-a doua de asistenţă tehnică pe toată perioada de execuţie a lucrărilor până la recepţia finală.”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Constanța.

„Deși toți actorii locali implicați în acest proiect, CJC și MINAC, care au dorit cu adevărat această reabilitare, au muncit în acest sens, nu s-a putut trece de prima etapă, din motive care nu sunt imputabile lor.”, completează Aurel Mototolea.

Actorii locali, cum îi numește directorul muzeului, mai au însă șansa să joace într-o piesă de succes, intitulată „Restaurare”. Când se va ridica cortina pentru ea? Prin 2023, crede directorul MINAC.

„Într-un scenariu optimist dar, totuși, probabil, dacă sunt respectate termenele de finalizare a diferitelor etape, respectiv întocmirea proiectului tehnic și predarea lui în 5 luni, avizarea acestui proiect de către comisiile de specialitate din Ministerul Culturii, ulterior avizarea de către aparatul de specialitate al Consiliului Județean Constanța, s-ar putea începe etapa de execuție odată cu al doilea trimestru al anului 2023. În scenariul dorit, dar mai puțin probabil, termenul de începere al lucrărilor de execuție ar fi luna ianuarie 2023.”, este speranța celui ce conduce instituția.

Nu degeaba e așezată la malul mării. Soarta acestei clădiri făcute în stil reoromânesc a fost plină de furtuni, încă de la începuturi. Istoricul Vasile Pârvan a venit cu ideea că e nevoie de un muzeu de arheologie, în oraș. Aceasta a fost scânteia unui început de aventură.  

Clădirea a fost gândită inițial ca primărie de arhitectul Victor Ștefănescu. Regele Ferdinand a pus piatra de temelie în mai 1912, însă construcția a fost oprită un an mai târziu și repornită în vara lui 1914, apoi oprită din nou în timpul Primului Război Mondial. Muzeul a fost isprăvit și inaugural abia în iulie 1921.