Fenomen artificial, pe litoral. Ne-a lăsat fără mii de turiști!

Dezorganizat în mod deliberat, premeditat! Așa a fost condus la decădere sudul litoralului românesc. Afaceriștii care s-au făcut stăpâni peste hotelurile lăsate de izbeliște și autoritățile fără autoritate au aruncat în întuneric atracțiile turistice.

Din 2020, până azi, am strâns imagini halucinante și informații relevante despre felul în care această zonă a țării a pierdut mii de turiști. O iapă inhămată la o căruță strânge buruienile din stațiunile de dezinteres national, hotelurile abandoante, dar și cele aflate în construcție, sub simfonia bormașinilor în start de sezon, alungă puținii turiști care-și doresc să viziteze sudul. Cât despre gările de aici, dacă nu-ți rupi picioarele la coborârea din tren, te poți considera norocos. Norocoși vom fi și dacă nu vom rămâne fără plămânul verde al litoralului, pădurea Comorova, cea pe care dezvoltatorii se grăbesc s-o betoneze. Însă, cu toate aceste pete negre aruncate pe fața turismului românesc, găsim și oaze de civilizație făcute nu de stat, ci de privații care au investit cu cap și inimă. Iată realitatea fără filtru:

Săraci, pe un munte de bogăție

Dumnezeu ne-a dat o comoară naturală, 245 de kilometri de litoral românesc întins de la granița cu Ucraina și până la frontiera bulgarilor. Pe 82 de kilometri din suprafața totală a țărmului scăldat de Marea Neagră avem doar plaje excelente pentru destinații de vacanță. Clima blândă temperată și orientarea întinderilor de nisip către est arată că stațiunile noastre sunt făcute pentru sejururi lungi de vară. Culoarea superbă a mării și salinitatea redusă sunt deja bonusuri la care alte țări cu litoral pot doar visa și cu toate astea noi am ținut să ne transformăm visul, în coșmar.

„Ce a făcut Ceaușescu, ăștia dărâmă. Nu fac altceva decât dărâmă. Dacă pun toți proștii, toți proștii, toți analfabeții, numai de luat, numai de așa, nu să dea, nu să facă ceva!”, ne spune o turistă rătăcită în Neptunul aflat în start de sezon estival.

„La pământ totul! De la Jupiter până acolo, la pământ”, completează un trecător nevos, cu voce țipătoare.

Neptun, Olimp, Jupiter, Saturn, Venus, Cap Aurora. Stațiunile cu nume grandioase de planete și zeități s-au născut în perioada de final a anilor și 60 și în prima parte a anilor 70. Formau împreună un colier de perle, la Marea Neagră, care atrăgeau turiști din toată țara și Europa. Însă, după căderea comunismului nimeni nu a mai dat doi bani pe ele. Mai întâi s-a prăbușit infrastructura, de la gări, halte, străzi, trotuare și până la hoteluri.

Am ajuns, așadar, în halta din Neptun, după o lungă călătorie cu trenul. La coborâre simți că parcă trebuie să sari din avion, pentru că peronul e prea jos. Din acest motiv, și cele câteva turiste care se pregătesc să părăsească stațiunea își pun lăzi de berea proape de liniile de cale ferată, ca să poată urca în vagoane.

„Așa, așa. Lada o pui mai aproape, acolo, hai că e de răs. Deci, mutăm lada aproape, ne suim, aruncăm geamantanele pentru că doamna controlor a zis că ne ajută. A zis că și ea de-a bușilea se urcă în tren. Numai să nu fure cineva lada asta. S-o legăm!”, exclamă  cu mult umor o turistă sosită din Moara Vlăsiei.

Iar această femeie mai avea puțin și își rupea picioarele, prin șantierele noastre.

„Ia uite mama, cum e piciorul! Am căzut pe trepte. M-a luat și m-a dus la Mangalia, că mă coase, că e adâncă tăietura. Apoi m-a luat de acolo un taxi care mi-a cerut 30 de lei. I-am dat și lui 50 de lei ca să mă coasă calumea. S-au dus banii de concediu.”, ne spune femeia.

Veste bună, veste proastă. Gările vor intra în renovări, dar ele nu reprezintă singurele probleme. Toaletele de lângă haltă sunt gratis, dar nici nu e de mirare, pentru că se rezumă la o gaură într-o placă din beton.

„Ho, Dana! Ho, Dana!”

Aceasta este o imagine care face cât un milion de cuvinte. Biata iapă Dana este eroina stațiunilor din sud. Ea cară singură cel puțin 5 căruțe pe zi, pline ochi cu iarbă tăiată și buruieni. Nu este o glumă, ci realitatea pe cât de incredibilă, pe atât de dureroasă. Un cal trebuie să facă aici munca unei remorci, de parcă am fi în Evul Mediu și nu în secolul 21.

„Noi curățăm spații verzi și luăm pentru cai, pentru animale. Primăria nu prea ne ajută! Exact ca la sat suntem. Ditamai stațiunea, trebuie să vină turiștii, dar la ce să vină, la gunoi?”, ne întreabă căruțașul!

Camelia și Cristian Mircea sunt doi soți stabiliți în Canada. S-au întors acum în Cap Aurora, stațiunea lor de suflet, din pură inerție, dar și din dragoste față de natura de aici. Este până la urmă una dintre cele mai “verzi” destinații de pe litoral. Turiștii ne spun că știu toate problemele cu care se confrută sudul și că nădejdea lor în curățarea zonei cade tot pe spinarea Danei.

„Ne bucurăm pentru că încă a apărut iapa Dana și anul acesta în locul ăsta. E bine că încă își face treaba, nu a iești la pensie. Se pare că nu are cu cine să fie înlocuită. Suntem pe eco, nu consumăm carburanți. Te poți baza pe ea. Ea o curăță, ea o mănâncă”, ne declară oamenii râzând. 

Însă, diferența dintre modul în care canadienii își tratează turiștii și felul în care o fac politicienii români este de la cer le pământ, spune Cristian.

„Sunt investiții mai mari, totul este mai bine menținut, sunt angajați permanenți, care au grijă de parcuri, spații publice, iar în sezon când vin mulți turiști sunt și mai mulți angajați. Curăță străzi, parcuri”, povestește bărbatul.

„Ce vă supără cel mai tare la ce vedeți? Totul, peisajul, oamenii, conducerea, iar hotelurile sunt precum casele de groază”, exclamă acest turist.

Însă vina este una public-privată. Antreprenorii care s-au făcut stăpâni pe sud, cumpărănd străzi, hoteluri și centre de distracție doar pentru a el abandona au făcut poate cel mai mare rău turismului românesc. Un exemplu este acest complex cu terasă, bar, restaurant, bowling și casino.

Cum arătau la inaugurare hotelurile de aici își aduce aminte acest ospătar care a strâns decenii de muncă în HORECA.

„La modernism atunci era Olimpul, în această stațiune a fost printre primele deschise în 65-67 – a fost Olimp, apoi Jupiter și celelalte. Hotelurile își respectau capacitate de a absorbi clienți după stele. Însă, când am întâlnit prima data un neamț plecat din România, ăla mi-a spus că suntem în urmă cu 50 de ani. Iar acum? Acum ne-au depășit și bulgarii”, consideră fostul ospătar.  

Greșit, nu bulgarii ne-au învins! Nici nu au avut nevoie, pentru că în fiecare start de sezon ne batem singuri cu prețuri mari și condiții nesatisfăcătoare, în multe cazuri. Și mai există încă un capitol la care bulgarii se pregătesc deja să ne defrișeze și asta tot din vina noastră. Balcic, spre exemplu reușește să atragă un număr uriaș de turiști europeni datorită aerului curat, asigurat de mare, dar și de vegetația luxuriantă din zonă. Sunt doi ași pe care îi avem și noi acum în mânecă, însă din păcate, suntem pe punctul de a pierde unul dintre ei. Pădura Comorova, care deja este infestată de gunoaie la marginea ei, este acum luată cu asalt și de dezvoltatorii imobiliari care vor s-o betoneze.

Vechea administrație a parcelat pădurea și a împărțit-o mai multor privați. Va fi aceasta ciopârțită și transformată într-un Mama Nord 2.0? Nu, ne răspunde primarul Mangaliei, dar cu jumătate de gură.

„Nu, cu sigurantă nu se va întâmpla acest lucru. Din păcate în anii 2000 o parte a pădurii Comorova a fost dezmembrată și a fost retrocedată, ceea ce nu se putea întâmpla, având în vedere că primii copaci au fost plantați de Carol I. Cei care au terenuri la marginea pădurii vor putea să construiască doar cu un PUZ și cu acceptul mediului, fără să taie vreu copac pentru că ne dorim tare mult să păstrăm acest plămân de care spuneați și dvs. Avem 9 km de coastă, atâtea terenuri, să lăsăm pădurea neatinsă. Dar dacă Ministerul Mediului dă aviz, e treaba dumnealor.”, ne spune pe un ton alert, Cristian Radu, primarul Mangaliei.

Există speranță

Despre viitorul turismului am stat de vorbă în mai multe rânduri cu Anca Nedea, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori constănțeni. Aceasta ne spune că hotelurile vechi, încă nerenovate, strică cel mai mult imaginea stațiunilor.

„Pentru noi, cei care am investit în destinații, astfel de clădiri ne aduc un imens deserviciu. Totul depinde de destinația turistică, modul în care este întreținută destinația, infrastructura specifică, mobilier urban, iluminat public, parte de carosabil, zonă pietonală, partea agrement, servicii care îmbracă experiența.Sunt absolut vitale. Nu este suficient că sunt investitori cu curaj, care fac investiții de 5 stele, majore.  Le spun și proprietarilor, aveți mare grijă când vă alegeți locația, zona, pentru că nu este suficient să ai un muzeu în care lumea se plimbă, face poze, dacă nu este îmbrăcat de destinație”, a declarat Anca Nedea.

Există însă și exemple de așa da! Anca Nedea, spre exemplu, a reabilitat un hotel renumit din stațiunea Cap Aurora. S-a folosit de propriile resurse, dar și de bani primiți de la guvern. Prin investiții mari și mici, făcute cu cap, se schimbă măcar pe porțiuni fața turismului de aici.

Încheiem expediția din sud cu un zâmbet pe buze. Realizăm că mai avem o șansă să facem turism durabil datorită frumuseții mării și a oazei de verdeață din sud. Însă asta, dacă învățăm să le protejăm pe mândouă, în egală măsură.