De când a început pandemia de COVID-19, o parte dintre noi am fost nevoiți să lucrăm de acasă. Chiar dacă mulți s-au întors la birouri destul de rapid (România se numără printre țările cu un procent mic de oameni care lucrează de acasă – 2.5%), piața muncii s-a schimbat considerabil în toată lumea. Cinci jurnaliști de la The Guardian au evaluat impactul ultimilor doi ani asupra muncii, a relațiilor, dar și a societății, în general.
Viața de birou
„În viitor, accentul s-ar putea să nu mai fie pe marile orașe, iar munca s-ar putea să nu mai necesite neapărat cinci zile pe săptămână.”
declară Eva Wiseman, editor la The Guardian.
După ce oamenii au cunoscut avantajele lucrului de acasă, s-ar putea să nu mai fie atrași de micile bârfe de la birou, de strigătele pasiv-agresive din spatele computerelor și dactilografierea zgomotoasă, a mai spus Eva Wiseman. Pentru mulți dintre noi, odată ce ne-am eliberat un spațiu decent la masa din bucătărie și ne-am evacuat copiii, lucrul de acasă pentru prima dată în viața noastră a fost o adevărată revelație. Cu toate acestea, fiecare zi aducea un alt mic obstacol, un pas înainte în dezvoltarea noastră psihosocială.„Întâlnirile pe platforma Zoom au necesitat un nou tip de ascultare, iar modelele pe care le cultivasem toată viața au devenit depășite. Tocurile au început să pară dintr-o dată absolut ridicole, iar stilul Zoom (accesorii îndrăznețe și pulovere largi) s-a impus. După ce ne-am lămurit că șefii noștri erau și ei oameni, ne-am simțit suficient de încrezători pentru a ne organiza zilele de lucru astfel încât să ne permitem luxul de a face o vizită la dentist în toiul după-amiezii. Cu toate acestea, ne-am făcut treaba. Chiar mai bine, după spusele unora. Mai repede, fără drumul până la birou și înapoi, fără să fim distrași de poveștile dintre colegi despre relații eșuate”,
Studiile la nivel global arată că unul din 10 birouri nu va mai fi necesar până în 2027, ceea ce sugerează că, deși marea revoluție a muncii încă nu a apărut, o mică schimbare, care permite puțină flexibilitate, a avut loc.
În România, experții în resurse umane spun că cei mai mulți dintre angajatori caută să adopte varianta hibridă, adică să lase la opțiunea angajatului să aleagă de unde muncește, conform Europa Liberă România.
Locuințe
„Dacă opțiunea de a lucra de acasă este tolerată, o casă, o grădină, ar putea deveni accesibile,”
a declarat Rowan Moore, critic de arhitectură la The Guardian.
Lucrul de acasă oferă perspectiva atractivă de a locui mai aproape de natură. O casă, o grădină – lucruri care nu ar trebui să fie vise de neatins – ar putea deveni accesibile pentru cei care până acum nu puteau să aibă parte de așa ceva. Potrivit lui Rowan Moore, dacă nu sunt case la prețuri accesibile acolo unde se află oamenii, poate că oamenii ar putea de acum să aleagă locurile unde se află case la prețuri accesibile.
Mâncare și băutură
„Oamenii au descoperit bucuria de a aduce în casele lor mâncăruri de calitate de restaurant, chiar dacă, sau poate chiar pentru că, la domiciliu, este nevoie niște finisaje,”
spune Jay Rayner, critic de gastronomie la The Guardian.
În timp ce multe restaurante au fost nevoite să pună lacătul pe uși, din cauza restricțiilor, produsele de tip takeaway au devenit din ce în ce mai sofisticate și au existat chiar progrese majore în ceea ce privește ambalajele reciclabile. Pentru sectorul alimentar, inovația în livrarea de alimente este marele dividend al pandemiei.
„Dacă ne luăm după vânzările de cărți de bucate – care au înregistrat creșteri procentuale destul de mari, înseamnă că oamenii încearcă să își îmbunătățească calitățile de bucătari. Pe măsură ce ieșim în sfârșit din restricții, se pare că mulți dintre noi au devenit bucătari mai buni și mai ambițioși. Și totul datorită unui virus,”
a mai declarat Jay Rayner, critic de gastronomie la The Guardian.
Relații
Susie Orbach, psihoterapeut colaborator la The Guardian, susține că zvonurile că pandemia va lua sfârșit și ridicarea multor dintre restricții ne face să ne gândim automat la momentul revenirii la birou. Întrebări precum „Cum va fi să mă aflu în aceeași cameră cu șeful meu, cu studenții, cu colegii de muncă? Cum voi reacționa la mirosurile lor, la prezența lor, la prezența lor și la o etichetă de lucru atât de diferită de limitele flexibile ale muncii de acasă?”
„Munca a fost și este locul în care mulți trăiesc, prosperă, se luptă, își afirmă sau își neagă identitatea sau un amestec din cele două. Acum, când se pune serios pe masă soluția de a fi la birou, discuțiile se concentrează mai mult pe aspectele practice de a evita orele de vârf sau de a găsi din nou o grădiniță și pe nervozitatea de a părăsi cuibul, pe modul în care se poate lucra la fel de mult ca atunci când nu făceai naveta, pe gestionarea așteptărilor șefului și așa mai departe”,
mai spune Susie Orbach, psihoterapeut colaborator la The Guardian.
Shopping
Restricțiile impuse de autorități pe timp de pandemie a forțat oamenii să înlocuiască deplasările la cumpărături cu simple click-uri și să cumpere online orice, de la alimente la piese vestimentare, articole de toaletă și chiar mașini.
„Această răsturnare de situație, cu atât de mult timp petrecut în casele și apartamentele noastre, a avut, de asemenea, un impact dramatic asupra profilului cheltuielilor, deoarece oamenii au deturnat banii cheltuiți pe vacanțe în străinătate și pe socializare către renovarea camerelor și proiecte de grădină,”
susține Zoe Wood, colaborator pe probleme de consum la The Guardian.
În condițiile în care restaurantele, cafenelele și barurile au fost nevoite să se adapteze la măsurile guvernelor, pandemia a însemnat și schimbări majore pentru supermarketuri. Marile cumpărături săptămânale au revenit în forță, în timp ce alți consumatori, inclusiv cumpărătorii mai în vârstă, au apelat pentru prima dată la livrarea la domiciliu. După ce au trecut prin chinul inițial de creare a unui cont, mulți s-au convertit.
Zoe Wood a mai spus că magazinele de bricolaj și grădinărit au înregistrat creșteri foarte mari de când a început pandemia.
