Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit astăzi 18 iunie, în Aula „Adrian Rădulescu“, două lansări de carte, coordonate de prof. dr. Valentin Ciorbea. Este vorba despre volumele „Orașul Constanța între anii 1918-1948“, aparținând autorului Răzvan-Raul Ivan și „România și Afganistan. Șase decenii de relații diplomatice“, aparținând autoarei Andreea-Cristina Mănăilă.
Profesorul Valentin Ciorbea, coordonator a acestor două lucrări, cu peste 50 de ani în învățământ, a susținut că lucrarea Andreei Mănăilă este „o lucrare valoroasă, bine documentată, o lucrarea care aduce o contribuție în cunoașterea relațiilor internaționale ale României”, ce cuprinde „investigații serioase în arhiva diplomatică de la București”.
De asemenea, lect. univ. Răzvan Pantelimon, specialist în relații internaționale a declarat: „Mă bucur că iată avem ocazia să fim foarte locali cu cartea doctorului Raul Ivan despre Constanța, dar și foarte departe cu cartea Andreei despre Afghanistan și despre relațiile cu România și Afghanistan…Este cu atât mai important cu cât zona aceasta și Afganistanul este de mare actualitate”.
Cartea Andreei Mănăilă oferă o imagine amplă asupra acestei țări, de asemenea de prezența militară internațională în această țară afectată de o prelungită criză internă.
„Mergi pe stradă vezi indivizi cu puști pe umăr, vezi femei cu burca, vezi tot felul de controale amănunțite la fiecare intersecție, aceasta este partea mai puțin plăcută” a povestit autoarea din experiența sa personală în Afghanistan.
„Există în Afghanistan restaurante cred că mai frumoase decât ce avem noi în Constanța, dar ca să ajungi acolo trebuie să treci prin tuneluri, te verifică la intrare și pe urmă apare restaurantul”, a mai adăugat aceasta.
„Părerea mea este că nici peste 50 de ani, nimeni nu o să reușească să se implice atât de mult și să modifice traiectoria Afganistanului. Trebuie să înțelegem că Afganistanul este un stat musulman în care religia predomină foarte mult în toate aspectele vieții, iar străinii nu sunt văzuți atât de bine pe cât am fi vrut noi. În carte vorbesc despre proiectele umanitare la care a participat România și au fost multe, mâncare, medicamente, dulciuri pentru copii și toate acestea ce țin de ajutorul acesta umanitar nu au fost suficiente pentru ca afganii să înțeleagă ajutorul pe care îl primesc de la puterile străine. NATO și Statele Unite au fost văzuți întotdeauna ca niște străini”, a declarat autoarea cărții „România și Afganistan. Șase decenii de relații diplomatice“.
Razvan-Raul Ivan a ținut să menționeze faptul că lucrarea sa a fost de la bun început o provocare, un drum pe care pornise, dar nici nu știa ce îl așteaptă pe parcurs.
„Pentru mine nu a fost un moft, ci o dorință, nu de a avea un titlu în buzunar, nu de a avea o hârtie (…) la momentul întâlnirii mele cu domnul profesor în Biblioteca Județeană, m-a întrebat ce vreau să fac și i-am răspuns cu o nonșalanță naivă că aș vrea o monografie a unei localități din județul Constanța. Răspunsul a fost pe măsură, spunându-mi că îmi trebuie vreo 10 ani ca să pot să fac o monografie. Nu am știut la momentul respectiv în ce mă bag. Pe o bucățică de hârtie domnul profesor mi-a notat evoluția Constanței în perioada 1918 – 1945. Mergeam pe stradă cu hârtia în mână și nu știam ce am să scriu și de unde să încep (…) nu poți să cunoști un oraș, să îi cunoști viața, nu poți să cunoști oamenii, decât luându-l la pas”, a precizat Razvan-Raul Ivan.
Autorul a vorbit și despre modul în care este structurată cartea, dar și despre provocările peste care a dat în toată această perioadă.
„Rezultatul acestei cărți este o muncă a unui gând că ceea ce am scris este o moștenire pe care o las generațiilor viitoare. În ceea ce privește cartea, planul la care am ajuns a durat un an și jumătate, aproape doi. Cartea, ca și structură, este pe trei capitole. Am adus în discuție elemente inedite. Am adus în discuție un oraș care nu înseamnă doar clădiri, înseamnă oameni, însemană o evoliție. Primul capitol este o sinteză de la momentul întemeierii și până la 1918. M-au ajutat foarte mult procesele verbale ale consiliilor locale. De aceea în carte o să întâlniți un tabel cu toți primarii, viceprimarii, secretarii generali de ședință. Cum vă spuneam primul capitol este o sinteză de la întemeierea Tomisului, până la 1918. Viața cotidiană a orașului este cea care poate pune sare și piper, pentru că acolo veți găsi modul în care constănțenii se distrau, meregeau la cârciumi, dar erau și activități sportive. (…) Cartea se încheie cu presa. Să știți că presa a fost atenta mereu la tot ceea ce se mișca în societate și este foarte important să vedem cum presa percepe societatea, dar este foarte important ca toate aceste informații să le aducem în și spre direcția celor care sunt interesați și vor să cunoască”, a încheiat Razvan-Raul Ivan.
