Plasele de pescuit fantomă fac victime în Marea Neagră. Zeci de delfini dar și alte viețuitoare mor anual după ce se prind accidental în plasele abandonate de zeci de ani în larg. Numai anul trecut voluntarii de mediu au scos la suprafață peste o tonă de plase de pescuit după ce au periat marea de la Capu Midia și până la Vama Veche. Ecologiștii caută acum soluții pentru rezolvarea acestei probleme însă procesul este unul de durată.
Sunt sute de km de plase de pescuit abandonate în Marea Neagră iar cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Capu Midia și Tuzla. Numai pe parcursul anului trecut au fost scoase la suprafață 1370 de kilograme de unelte fantomă sau plase de nylon.
„Până în prezent am scos 1370 de kg plase de la Mamaia si până la Costinești. Unele erau foarte vechi, altele erau mai noi. Aceste plase pot prinde viețuitoare chiar și după 600 de ani de când au fost abandonate. Sunt foarte periculoase iar pentru delfini sunt principalul pericol. Anul trecut am găsit 204 delfini eșuați din care 40 aveau urme de plase”, spune biologul Costin Timofte, de la Mare Nostrum.
După studierea animalelor și plantelor marine fixate pe uneltele de pescuit de la fundul mării, specialiștii sunt convinși că cele mai multe dintre plasele de pescuit zac în apă de ani de zile.
„Orice plasă uitată în mare din anii 60 și până azi există și vor exista încă sute de ani până când va fi colectată și va omorî pește și va produce dezechilibre pentru că sunt specii vulnerabile. Sunt plase de 30 de ani, împletite care se distrug foarte greu și produc victime. Sunt sute de metri, bucăti de plasă înfășurată de val și doar poluează iar altele sunt deschise și produc capturi nedorite”, susține Adrian Bâlbă, cercetător științific.
Pentru că situația este din ce în ce mai gravă, voluntarii, organizațiile de mediu, asociațiile de pescari și specialiștii guvernamentali încearcă să găsească soluții viabile de colectare si reciclare a acestor plase de pescuit. Bani s-ar găsi însă operațiunile de reciclare sunt extrem de dificile și sunt foarte puține companii care dețin acest flux.
„Nu este simplu. Nu e complicat să aducem la mal ce colectăm dar nu avem infrastructură la mal. Până nu avem centre care să preia ce aduc pescarii și apoi de la centru, rezolvat sistemul de reciclare, acest proiect nu este fiabill. Nu avem centre autorizate, nu avem sisteme de colectare, nu avem nimic” susține Laurențiu Mirea, președinte al Asociației Pescarilor.
De aceeași părere sunt și reprezentanții Mare Nostrum.
„Noi am inițiat două tipuri de colectare, cu traulere și a doua manual, cu ajutorul scafandrilor. Avem și o aplicatie în acest sens. Mai departe suntem în discuții cu o companie de reciclare pentru că este o mare problemă. Sunt greu de reciclat. Trebuie mai întâi separate și apoi operațiunea de reciclare. Și nu multe companii au acest flux de reciclare”, precizează Marian Paiu, director Mare Nostrum.
Plasele pescărești care ajung în mare pot prinde, încurca, sufoca sau chiar ucide. Mai grav este că toate aceste unelte fantomă pot prinde specii comerciale dar și specii protejate și asta timp de luni, ani sau chiar decenii de la momentul la care au fost aruncate la voia întâmplării în mare. Numărul speciilor afectate de aceste plase s-a dublat în ultimii ani de la 267 la 557. Cele mai afectate sunt mamiferele dar și specii de rechini sau țestoase marine. Anual se estimează că sunt pierdute undeva la un milion de tone de plase de pescuit iar Marea Neagră este una dintre cele mai poluate mări.
Discussion about this post