Ideea de la care pornește această terapie este relativ simplă, chiar dacă tehnologia din spatele ei este extrem de complexă: nu toate tumorile sunt la fel. Chiar și doi oameni diagnosticați cu același tip de cancer pot avea mutații diferite.

Cercetătorii încearcă să folosească tocmai aceste diferențe pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască și să atace cancerul.

Cum este construit vaccinul pentru fiecare pacient

În cazul terapiei prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, medicii pornesc de la o probă din tumora pacientului. Aceasta este analizată genetic pentru a identifica mutațiile specifice cancerului respectiv.

Sunt apoi selectate anumite „ținte” ale tumorii, numite neoantigene, pe care sistemul imunitar ar putea învăța să le recunoască.

Pe baza acestor informații este realizată o terapie personalizată cu ARN mesager, care poate codifica până la 34 de neoantigene.

Practic, cercetătorii realizează o „hartă” moleculară a cancerului și folosesc informațiile descoperite în tumoră pentru a antrena sistemul imunitar al pacientului să recunoască țintele specifice bolii sale.

Studiu pe 1.137 de pacienți cu melanom

Terapia, numită intismeran autogene, este testată în studiul clinic de fază III INTerpath-001.

În studiu au fost incluși 1.137 de pacienți cu melanom cu risc ridicat, după îndepărtarea chirurgicală a tumorii.

Vaccinul personalizat cu ARN mesager a fost administrat împreună cu pembrolizumab, o imunoterapie deja utilizată în oncologie.

Potrivit rezultatelor comunicate de dezvoltatorii studiului, asocierea celor două terapii și-a atins obiectivele principale în ceea ce privește supraviețuirea fără recidivă a bolii și supraviețuirea fără apariția metastazelor la distanță.

Miza cercetării depășește însă tratamentul unui singur tip de cancer. Importantă este metoda: tumora fiecărui pacient furnizează informațiile pe baza cărora este proiectată terapia destinată acelui pacient.

Ce legătură are România cu această nouă direcție

Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că și în România se dezvoltă o componentă esențială pentru o astfel de medicină personalizată: analiza genetică a tumorilor.

Cel mai amplu demers la nivel național menționat este proiectul ROGEN, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, condus de Octavian Bucur, și alți 18 parteneri.

Programul are o valoare de 85 de milioane de euro și urmărește construirea genomului de referință al populației și dezvoltarea unei infrastructuri naționale pentru secvențiere și date genomice. Printre aplicațiile avute în vedere se numără cancerul și tratamentele personalizate, proiectul fiind integrat și în inițiative europene de genomică.

La Cluj-Napoca funcționează Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională, unde activează cercetătoarea Ioana Berindan-Neagoe, cu activitate în profilarea moleculară a tumorilor și studiul ARN-urilor necodante în cancer.

Potrivit postării Autorității, acest tip de cercetare stă la baza identificării mutațiilor specifice unei tumori.

Există însă o diferență importantă: România nu dispune în prezent de infrastructura industrială necesară producerii unui vaccin ARN neoantigenic individualizat, arată aceeași sursă. În schimb, componenta de genomică a tumorii, esențială pentru o asemenea abordare, este în dezvoltare.

Nu este încă un vaccin disponibil pentru pacienți

Rezultatele nu înseamnă că acest vaccin personalizat împotriva cancerului poate fi deja administrat în mod obișnuit pacienților.

Intismeran autogene se află încă în dezvoltare clinică, iar datele complete ale studiului de fază III urmează să fie prezentate și evaluate. O eventuală utilizare pe scară largă va depinde și de analiza și deciziile autorităților de reglementare.

De asemenea, rezultatele anunțate în prezent se referă la pacienți cu melanom cu risc ridicat, tratați după operația de îndepărtare a tumorii, iar terapia personalizată a fost administrată în asociere cu pembrolizumab.

Studiul este dezvoltat de Merck și Moderna, iar rezultatele de fază III ale INTerpath-001 au fost comunicate pe 19 august 2026.

Dacă această direcție își va confirma potențialul și în etapele următoare, principiul ar putea schimba modul în care sunt gândite unele tratamente oncologice: în locul unei terapii identice pentru toți pacienții cu același diagnostic, tratamentul ar putea fi construit pornind de la semnătura moleculară a tumorii fiecărei persoane.

Este, în esență, ideea subliniată de Autoritatea Națională pentru Cercetare: cancerul însuși ar putea furniza „harta” după care să fie construit tratamentul destinat să lupte împotriva lui.