Relicve „expuse” între WC și tomberon
Este imaginea care face cât o mie de nervi, imaginea pe care o zăresc prin dantela de fier a unei porți devorate de rugină. Dincolo de ea, relicve antice vechi de aproape 1800 de ani sunt „expuse” între un WC public și un tomberon. Îmi ia timp să mă dezmeticesc și să dau sens la tot ce văd. Mai întâi, mă întreb: Ce legătură poate exista între un tomberon, un WC și artefacte antice, din perioada romană?
Însă, renunț să-mi răspund, renunț să dau sens nonsensului și îmi adresez în schimb, o întrebare mai justă: Unde mă aflu? Așa că mă pun repede în mișcare, ca să depășesc partea din spate a clădirii vechi, unde fac descoperirea. Vreau să ajung în fața ei! Nu mai am răbdare, caut cu o pancartă, un semn, ceva care să indice unde se întâmplă totul. Abia când mă opresc fix în dreptul fațadei principale aflu în sfârșit unde sunt: Bun venit la Muzeul de Artă Populară din Constanța!
Știu că nu-ți vine să crezi dar și tu ai admirat aceste artefacte… când erau întregi!
Cioburile flancate de tomberon și WC, în curtea Muzeului de Artă Populară formau odată opere întregi, expuse fix în inima Constanței. Vă mai amintiți de celebrele vase ceramice imense care tronau la intrare în Parcul Arheologic? Despre ele scriu. Și eu, la fel ca toți constănțenii și turiștii le admiram cănd treceam prin centrul orașului, iar acum le vedem bucăți. Cum s-a întâmplat asta? Adresez întrebarea directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Aurel Mototolea, cel care manageriază și un laborator de restaurare în curtea din spate a Muzeului de Artă Populară, unde am descoperit și vasele distruse.
„Dorel” ar fi transformat vasele antice, în „popice”
Aurel Mototolea ne explică inexplicabilul: Un „Dorel” venit în vizită la malul mării ar fi distrus unul dintre vasele antice. Asta în condițiile în care el avea misiunea să repare, nu să strice.
„Acolo sunt fragmente din celebrele vase de dimensiuni mari, care au stat expuse în parcul arheologic, din centrul Constanței. Erau patru în total, din căte îmi amintesc și se aflau fix la intrarea parcului, însă acum doar două mai sunt întregi. De ce așa? Se pare că una dintre exponate ar fi fost spartă de un muncitor, în timpul lucrărilor pentru reabilitarea parcului arheologic din Constanța, iar cealaltă cel mai probabil a fost distrusă de niște huligani.”,
ne-a declarat Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
Cele două vase rămase întregi sunt adăpostite la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Însă, noi suntem interesați să știm mai mult despre ce se întâmplă la Muzeu de Artă Populară, unde zac fragmentele uitate din vasele sfărmate.
„Într-adevăr, imaginea este una dezolantă, însă, există și o explicație pentru ea. Noi am vrea să ținem fragmentele respective în laboratorul de restaurare al muzeului pe care îl folosim la comun, cu colegii de la artă populară, însă incinta nu a fost renovată, iar munca la interior este destul de dificilă. În aceste condiții, suntem nevoiți să păstrăm fragmentele respective la exterior, acolo unde le-ați văzut. Trebuie să mai spun că oricum nu mai avem cum să restaurăm acele vase.”
a completat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie.
În traducere simplă, laboratorul de restaurare are chiar el nevoie de o… restaurare. Asta se poate face numai cu investiții masive, iar banii trebuie să vină de la Consiliul Județean Constanța. Însă, gura care nu cere mâncare rămâne nemâncată, încearcă să ne explice purtătorul de cuvânt al instituției.
„Dacă Muzeul de Istorie Națională de Istorie și Arheologie ne va solicita sprijinul, mai exact o finanțare suplimentară pentru reabilitarea laboratorului respectiv, vom căuta soluții și îi vom ajuta.”,
dă asigurări Consiliul Județean Constanța, prin vocea purtătorului de cuvânt Marian Cioacă.
În ultima perioadă, arheologii din județul Constanța au descoperit atât de multe artefacte și fragmente de obiecte din perioada antică, încât nici nu mai au unde să le depoziteze. Vor ajunge și ele să fie „expuse” între WC-uri și tomberoane? Nu ne-ar suprinde, doar vedem limpede cât de mult ne place să aruncăm la gunoi tot ce alții prețuiesc. Spre exemplu, giganții din industria turismului, Grecia și Italia reușesc să atragă numere uriașe de vizitatori și datorită monumentelor istorice și a vestigiilor antice. Mai exact, fac munți de bani, din lucruri pe care noi nu dăm nici măcar doi bani.
