10 la sută nisip, 90 la sută betoane, acesta este planul pentru dezvoltarea litoralului românesc. În nord, viziunea dezvoltatorilor a fost deja transformată în realitate. În Mamaia Nord, nu mai vezi marea de hoteluri și blocuri de apartamente, la fel în Mamaia Sat și Năvodari, iar lacul Siutghiol este complet ascuns de clădiri și mai poate fi admirat doar dacă ridic o dronă deasupra lui, una pe care s-o pilotezi atât de bine încăt să nu se lovească de tot ce s-a construit direct pe lac. În acest moment, zona este atât de suprasaturată, încât oamenii de afaceri sunt nevoiți să se mute în sudul litoralului, unde evident au în plan să betoneze absolut tot, așa cum au făcut-o la nord. Urmează o anchetă în care veți afla cum vor mai mulți antreprenori să distrugă pe bucăți singurul plămân verde al Dobrogei, pădurea Comorova, înlocuind verdele vegetației luxuriante, cu griul betoanelor.
Plămânul Dobrogei, tăiat și vândut la bucată
Surse de la nivel înalt mi-au confirmat faptul că în sudul litoralului se pregătește un masacru de mediu. Unde mai exact? Fix în singura pădure a litoralului românesc, Comorova, supranumită plămânul verde al Dobrogei. Distrugerea acestui habitat unic, ce adăpostește mai multe specii de animale rare este anunțată de peste două decenii, iar acum este pe cale să se transforme în realitate.
– Pasul 1: 1998, Guvernul aprobă transformarea pădurii Comorova într-un soi de parc municipal al Mangaliei.
– Pasul 2: 2004, primarul Mangaliei de la acea dată emite un Plan Urbanistic Zonal ce cuprinde pădurea Comorova. O parcelează și o vinde pe bucăți unor privați, care vor s-o betoneze, ca să ridice noi hoteluri.
Prețul mediu de achiziție este de 15 dolari metrul pătrat, însă anumiți afaceriști au reușit să cumpere cu doar 7 dolari și să mai și plătească totul în rate. Unul dintre acești antreprenori a cumpărat prin schema ratelor nu mai puțin de 15 hectare, din pădurea Comorova.
– Pasul 3: Pe cele 519 hectare de pădure la care tânjesc hotelieri, nu se poate construi nimic fără avize de la Ministerul Mediului. Așa că antreprenorii încep să facă demersuri pe această cale. Iată și cât de aproape sunt să-și îndeplinească visul de a monetiza plămânul verde al Dobrogei:
„Au fost emise 8 acte de reglementare pentru proiecte care se suprapun cu pădurea Comorova. În acte, terenul apare la categoria curți, construcții, conform unui plan de urbanism aprobat de Primăria Mangalia. Așa că poate este o problema și cu PUZ-ul emis de Mangalia.”, m-au informat surse apropiate de Ministerul Mediului.
Masacrul animalelor
Comorova este o comoară de neprețuit, atât pentru om cât și pentru animale. Pădurea permite litoralului românesc să rămână cât de cât în competiție cu cel bulgăresc, unde dezvoltatorii din turism au mizat pe verde. Balcic spre exemplu este un paradis natural, care prin aerul proaspăt dat de natură atrage numere uriașe de turiști, în comparație cu ce se întâmplă la noi în țară. O eventuală distrugere a pădurii Comorova ne va anula orice posibilitate de a ne mai lupta pentru atragerea de turiști străini, în dauna Bulgariei.
Pentru om va însemna bani pierduți, de ordinul milioanelor, iar în cazul animalelor, vorbim direct despre pierderi de vieți. Am stat de vorbă cu unul dintre cei mai buni biologi din țară, Răzvan Popescu Mirceni, iar acesta ne-a spus ce specii ar urma să fie ucise ca urmare a defrișărilor.
„Pădurea Comorova este singura pădure litorală de la coasta românească a Mării Negre, alcătuită în partea sa centrală predominant din stejari. Prin specificul său, atât zona de stejăriș cât și cea tampon alcătuită din alte specii de arbori oferă niște sisteme ecologice unicat, în România și un ultim refugiu pentru mai multe specii de lilieci și alte micro mamifere terestre, păsări, reptile și amfibieni. Reducerea suprafeței chiar și în zona tampon presupune distrugerea ireversibilă a ultimului habitat de tip forestier costier din România.”, ne-a explicat gravitatea situației, reputatul biolog Răzvan Popescu Mirceni.
Primăria Mangalia poate salva pădurea
Am discutat în două rânduri cu primarul Mangaliei, Cristian Radu, și i-am solicitat să spună clar, cum se va poziționa administrația locală față de ambițiile antreprenorilor cu drujbe. Va fi, sa nu va fi defrișată Comorova?
„Nu, cu siguranță nu se va întâmpla acest lucru. Din păcate, în anii 2000 o parte a pădurii Comorova a fost dezmembrată și a fost retrocedată, ceea ce nu trebuia să se întâmple, având în vedere că primii copaci au fost plantați de Carol I. Cei care au terenuri la marginea pădurii vor putea să construiască doar cu un PUZ și cu acceptul mediului, fără să taie vreun copac, pentru că ne dorim tare mult să păstrăm acest plămân de care spuneați și dumneavoastră. Avem 9 kilometri de coastă, atâtea terenuri, să lăsăm pădurea neatinsă. Dacă mediul dă aviz, e treaba dumnealor. Din câte am văzut, nu au dat aviz. Nu vrem să ajungem ca-n Mamaia Nord.”, susține primarul Mangaliei, Cristian Radu.
Însă, imaginile pe care le-am surprins spun altceva. Copacii din poze erau marcați pentru tăiere, iar utilajele respective puse pe distrugere.
„Acolo unde spuneți dumneavoastră că s-a construit, nu este pădurea Comorova, este o lizieră. Nu vrem să tăiem copaci, oricum!”, se apără edilul Cristian Radu.
Pentru viață, răul trebuie tăiat din fașă. Spre exemplu, pe plaja sălbatică (cu numele) de la Corbu, un dezvoltator a ridicat un complex turistic. Acum, construcțiile au fost oprite, însă dacă s-ar fi mers pe prevenție, nu ar fi apucat să toarne fundația proiectului și să nenorocească arealul natural. Mai grav este dacă autoritățile au în plan să acționeze întârziat, după săvârșirea faptelor, la Comorova. Cum ar fi ca oamenii de afaceri care au obținut parcele din pădure, să taie sute de copaci, să apuce să construiască și să fie opriți abia apoi? Cine va mai reface habitatul animalelor? Nimeni! Așa că singura măsură logică este prevenirea unui astfel de măcel de mediu.
Discussion about this post