O plimbare obișnuită prin Constanța dezvăluie un peisaj urban marcat de o distribuție surprinzător de uniformă a unor afaceri: la aproape fiecare colț de bloc, găsești o unitate bancara, cel puțin trei farmacii și două supermarketuri. Această „trinitate urbană” a devenit un subiect de discuție frecvent pentru locuitorii orașului, reflectând paradoxuri interesante despre nevoile comunității și economia locală.
Farmaciile domină peisajul urban, cu unele blocuri adăpostind chiar și trei astfel de unități alăturate. Cauza principală pare să fie profitabilitatea industriei farmaceutice și îmbătrânirea populației, care generează o cerere constantă pentru medicamente. În plus, legislația relativ permisivă și sprijinul oferit de casele de asigurări pentru rețete compensate fac ca deschiderea unei farmacii să fie o investiție sigură.
Dincolo de utilitate, prezența excesivă a farmaciilor ridică întrebări. Este aceasta o reflecție a unui sistem medical care nu prioritizează prevenția? Sau, poate, e doar o consecință a concurenței acerbe între lanțuri farmaceutice?
Nu doar farmaciile sunt o problema, si supermarketurile din Constanța s-au înmulțit într-un ritm amețitor. Uneori, două unități ale aceluiași lanț sunt amplasate la distanță de câteva sute de metri.
Abundența de supermarketuri pune presiune pe afacerile locale mai mici, cum ar fi băcăniile sau micile piețe de cartier. Rezultatul? Un oraș mai standardizat, dar mai puțin divers din punct de vedere comercial.
Mergem mai departe … fiecare intersecție pare să aibă măcar un ATM sau o filială bancară. Deși digitalizarea serviciilor financiare este în plină expansiune, prezența fizică a băncilor rămâne importantă pentru o populație care încă preferă să interacționeze direct cu personalul. În același timp, băncile sunt simboluri ale urbanizării și ale unui sistem economic orientat spre consum.
Impactul este unul semnificativ asupra diversității și personalității orașului – multe dintre vechile spații comerciale au fost înlocuite, iar zonele rezidențiale tind să devină „dormitoare” presărate cu puncte de consum.
Este acesta modelul ideal de dezvoltare urbană? Sau ar fi timpul ca orașul să își regândească prioritățile pentru a încuraja o diversitate mai mare de afaceri și inițiative locale? Aceste întrebări rămân deschise, dar ele vor defini cu siguranță viitorul orașului de la malul mării.
