O postare în care autorul întreabă ce poate vedea la Constanța deschide o rană adâncă și dă curs unui val de of-uri care îi macină pe localnici. “Bubele” urbei de la malul mării au fost scoase în față – unele cu umor, altele cu amărăciune și prea puțini au punctat și ce mai are frumos de arătat acest oraș.
Cel care întreabă este Marian Godină. Constănțenii au răspuns…
“La Constanța îți recomand să vizitezi cel mai mare simulator de război din România întins pe câteva sute de hectare, dotat cu tot ce este necesar, tranșee, capcane sub formă de gropi și cel mai performant sistem de adăpost antiaerian din lume: o gură de canal pe cap de locuitor, enjoy!”, a scris cineva.
“Marea… restul e un șantier continuu !!”, comentează altcineva.
“În Constanța avem niște șantiere mișto. Vreo 200, n-o să mai vrei să vizitezi Ucraina. (…) Mai avem taxe mărite, atenție și unde parchezi…” este un alt comentariu.
“E orașul în renovare. Nu e chiar așa rău… oamenii sunt răi. Când nu se făcea nimic, nu era bine, acum când se face nu e bine”, a punctat altcineva.
“Constanța nu are nimic iarna. Oprește la Tulcea la acvariu, merită”, comentează un alt urmăritor.
Cine n-a criticat a recomandat totuși o vizită pe faleză, unde poate fi admirat Cazinoul, în toată splendoarea lui. În plus, “marea e frumoasă în orice anotimp”, după cum a subliniat cineva.
După trecerea în revistă a majorității comentariilor, gustul este amar. E drept că pe multe bulevarde încă stăpânește colbul – da, fix ca la țară. E drept și că în anumite zone sunt mai mult șanțuri decât trotuare. E drept și că valurile nu-s doar în mare, ci și pe străzile recent reabilitate și asfaltate, după multe “dansuri” de dat mărunt din buze în rândul șoferilor.
Suntem “în lucru” – și ca oraș, dar și ca nație…
Dar e drept și că nici cetățeanul de rând nu își respectă orașul așa cum are pretenția ca alții să o facă. Toate ambalajele și mucurile de țigară aruncate cu nepasate la doi pași de coșul de gunoi, oare ale cui sunt? Și băncile rupte sau locurile de joacă vandalizate ori clădirile mâzgălite ale cui opere să fie?
Cerem civilizație, dar, din păcate, încă sunt atât de mulți care nu pricep sensul cuvântului…
Nu neagă nimeni. Suntem “în lucru” – și ca oraș, dar și ca nație…
