Curtea de Conturi a României a publicat un raport detaliat privind activitatea financiară a Primăriei Eforie, pentru anul 2024, în urma unei misiuni de audit efectuate de Camera de Conturi Constanţa. Concluzia generală a documentului este una „cu rezerve” — adică, în linii mari, situaţiile financiare ale administraţiei locale sunt corecte, însă au fost identificate mai multe abateri contabile şi administrative care afectează imaginea reală a gestiunii banilor publici.
Vânzări de terenuri fără contracte finale
Una dintre cele mai importante observaţii ale auditorilor vizează sumele încasate de primărie în perioada 2009–2017 pentru terenuri din domeniul privat al oraşului, vândute unor persoane fizice cu aprobarea Consiliului Local. Potrivit raportului, deşi oamenii au plătit parţial sau integral terenurile, contractele de vânzare-cumpărare nu au fost niciodată întocmite, iar situaţia juridică a acelor bunuri rămâne neclarificată.
Valoarea sumelor aflate în această zonă gri se ridică la aproape 295.000 de lei, bani înregistraţi greşit ca datorii ale instituţiei, deşi ar fi trebuit trecuţi ca venituri de încasat. Curtea de Conturi cere clarificarea situaţiei până la finalul anului 2025.
Erori contabile şi lipsa unor provizioane pentru litigii
Auditorii au constatat şi alte abateri de natură financiară: cheltuieli din 2023 înregistrate în exerciţiul bugetar al anului 2024, neconcordanţe între suprafeţele reale ale unor drumuri şi datele din contabilitate, precum şi lipsa provizioanelor pentru litigii în curs.
Primăria Eforie a fost acţionată în instanţă de un constructor care solicită aproape 700.000 de lei în urma unui contract de lucrări, dar nu a constituit provizionul legal aferent. Deşi ulterior neregula a fost remediată, Curtea de Conturi a notat că lipsa acestei prudenţe bugetare „poate afecta transparenţa şi credibilitatea situaţiilor financiare”.
Utilităţi neîncasate de la un organizator de evenimente
O altă problemă scoasă la iveală ţine de administrarea Teatrului de Vară din Eforie Nord. Un agent economic care a organizat evenimente în locaţie nu şi-a plătit utilităţile, iar primăria nu a urmărit recuperarea sumelor datorate. Abia în timpul auditului instituţia a calculat valoarea restanţelor şi a penalităţilor, reuşind ulterior să încaseze banii.
Drumuri subevaluate în acte
Curtea de Conturi a descoperit şi diferenţe între lungimile reale ale unor străzi şi cele raportate contabil. De exemplu, Strada Magnoliei apare în documente cu 195 de metri, deşi măsurătorile arată 237, iar Aleea Dorobanţilor are 10.487 de metri în teren, faţă de 9.900 în evidenţe. Ca urmare, activele publice au fost subevaluate în bilanţ, o eroare ulterior corectată.
Observaţii privind buna guvernanţă
Raportul notează şi aspecte pozitive — printre ele, preocuparea administraţiei locale pentru atragerea de fonduri europene. În prezent, Primăria Eforie derulează 11 proiecte cu finanţare externă şi naţională, printre care un centru de colectare prin aport voluntar, modernizarea iluminatului public şi dotarea şcolilor cu echipamente digitale. Totuşi, auditorii avertizează că orice întârziere sau abatere de la regulile de eligibilitate ar putea duce la pierderi de finanţare sau corecţii bugetare.
Deşi multe dintre probleme au fost remediate pe parcursul auditului, Curtea de Conturi a emis o opinie „cu rezerve”, semnalând nevoia unei mai bune rigori contabile şi a unei gestionări atente a patrimoniului local.
