Biroul Naţional Anticorupţie al Ucrainei (NABU) a anunţat luni declanşarea unei investigaţii extinse care vizează sectoarele energiei şi apărării, grav afectate în ultimele luni de atacurile ruseşti. Ancheta urmăreşte posibile fapte de corupţie, spălare de bani şi îmbogăţire ilicită, iar în cadrul operaţiunii au fost efectuate peste 70 de percheziţii.
Potrivit presei ucrainene, descinderile au vizat inclusiv locuinţele ministrului justiţiei, Herman Haluşcenko, fost ministru al Energiei, precum şi pe cea a lui Timur Mindici, coproprietar al studioului Kvartal 95 şi fost partener de afaceri al preşedintelui Volodimir Zelenski, relatează Kyiv Post.
Oleksandr Abakumov, şeful unităţii principale de detectivi a NABU, a declarat că operaţiunea „Midas”, desfăşurată pe parcursul a 15 luni, a implicat „toţi detectivii NABU” şi a scos la iveală o structură criminală de nivel înalt care ar fi operat în interiorul companiilor strategice de stat. Ancheta a fost relansată în contextul în care, în iulie 2025, proteste ample şi presiuni internaţionale au forţat administraţia Zelenski să restabilească independenţa principalelor agenţii anticorupţie ale Ucrainei, după tentative guvernamentale de limitare a prerogativelor acestora.
NABU a publicat şi interceptări care surprind discuţii între suspecţi privind împărţirea unor sume de bani. Conform Ukrainska Pravda şi RBC Ukraina, percheziţiile au fost declanşate pe baza unor informaţii anonime.
Într-un comunicat citat de Reuters, NABU precizează că un fost consilier din Ministerul Energiei, şeful securităţii Energoatom, un om de afaceri şi patru funcţionari ar fi făcut parte dintr-o „organizaţie criminală la nivel înalt”, fără a le dezvălui numele.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupării ar fi creat un mecanism corupt ce influenţa activitatea întreprinderilor strategice, în special Energoatom. Partenerii companiei erau obligaţi să achite comisioane ilegale de 10–15% pentru a evita blocarea plăţilor şi pentru a-şi menţine statutul de furnizor. NABU afirmă că o întreprindere cu venituri anuale de peste 200 de miliarde de hrivne era controlată „nu de funcţionarii responsabili, ci de terţi fără autoritate oficială”.
Investigaţia este în desfăşurare, iar autorităţile nu au anunţat deocamdată reţineri.
