Diminețile de vară încep altfel la malul mării. Ai miros de cafea proaspătă sau limonadă rece, pescăruși care-și strigă ecoul peste valuri și o briză ușoară care-ți răcorește gândurile. În portul turistic, liniștea primei ore e ruptă doar de sunetul apei și de motoarele slabe ale bărcilor ce revin din larg.
Pescarii își descarcă prada – găleți pline de stavrizi. Zâmbetul lor, însă, e la fel de împăcat, fie că întorc plase grele, fie că vin aproape cu mâna goală.
Pe măsură ce soarele urcă, portul se trezește. Turiștii apar încet, cu pași leneși, oprindu-se să privească bărcile care se leagănă ușor în apă, să fotografieze farul sau să se oprească pe puntea din lemn. Terasele își scot meniurile la vedere: pește proaspăt, fructe de mare, scoici aburinde. Aici, vara are gust sărat, de mare adevărată, și tihnă pe săturate.
Unii vizitatori se așază la masă, alții își continuă plimbarea spre faleză, acolo unde orașul amestecă parfumul său de port cu ritmul grăbit al stațiunii. Portul turistic rămâne, însă, un colț în care Constanța îți arată fața sa calmă, caldă și autentică. E locul în care înțelegi că frumusețea orașului depinde mereu din ce unghi alegi să-l privești.
