Creștere alarmantă a infracțiunilor motivate de ură în România

Numărul infracțiunilor motivate de ură înregistrate de Poliția Română a explodat în ultimii ani, ajungând la 492 de cazuri în 2025, de la doar 129 consemnate în 2022, ceea ce reprezintă o creștere de 281,4%. Această evoluție este evidențiată într-un raport guvernamental recent, care avertizează că antisemitismul, xenofobia și discursul instigator la ură au devenit tot mai vizibile și mai influente în spațiul public din România.

Datele apar în raportul anual privind implementarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027, document care analizează perioada iulie 2025 – iulie 2026.

Documentul constată o normalizare a discursului urii, sesizată intens în mediul online, dar și în spațiul fizic. Printre principalele manifestări identificate se numără utilizarea simbolurilor asociate Mișcării Legionare, nazismului și supremației albe, actele de vandalism și amenințările explicite cu moartea sau alte forme de violență. Totodată, raportul avertizează separat asupra coagulării fenomenului radicalizării extremist-naționaliste și indică internetul drept principalul spațiu de propagare a ideilor radicale.

Statisticile furnizate de Poliție arată o curbă ascendentă continuă, de la 129 de infracțiuni în 2022, la 165 în 2023, 196 în 2024 și un vârf de 492 în 2025. Separat, în 2025 au fost investigate 415 infracțiuni privind incitarea la ură sau discriminare ori împiedicarea exercitării libertății religioase. Din cele 251 de infracțiuni de incitare la ură sau discriminare înregistrate anul trecut, majoritatea masivă, respectiv 188 de cazuri, a avut loc în mediul online. La rândul său, Ministerul Public a derulat activități de cercetare penală în 787 de dosare din aceste categorii, dintre care 525 au fost deschise în cursul anului 2025.

Raportul citează și un sondaj realizat în noiembrie 2025 la comanda Institutului „Elie Wiesel”, care arată o deteriorare accentuată a percepției publice. Potrivit cercetării, 40% dintre respondenți considerau că evreii acționează pentru destabilizarea societății, față de 22% în 2021, iar 35% susțineau restricționarea accesului acestora la anumite ocupații sau profesii, comparativ cu 30% în urmă cu patru ani. De asemenea, aproape jumătate dintre persoanele chestionate au aderat la afirmația potrivit căreia evreii vor să domine lumea.

În paralel cu agravarea acestui climat social, implementarea strategiei guvernamentale înregistrează întârzieri semnificative. Documentul consemnează doar șase măsuri complet finalizate, zece parțial finalizate și 17 nefinalizate în actualul ciclu, avertizând că activitatea autorităților trebuie accelerată de urgență în ultimul an pentru recuperarea decalajelor.