Sinagoga Mare din Constanța, cunoscută și sub denumirea de Templul Israelit, a fost reinaugurată vineri, 29 mai, în prezența reprezentanților comunității evreiești, a oficialităților locale și centrale, a liderilor religioși și a ambasadorului Israelului în România.
Situată în Peninsula Constanței, pe strada Rosetti, clădirea istorică a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de consolidare și restaurare, după ce ajunsese într-o stare avansată de degradare.
Ceremonia a debutat cu montarea celor două mezuza pe tocurile ușilor, simbol al credinței și al legăturii cu Dumnezeu în tradiția iudaică. Au urmat momente cu o profundă încărcătură spirituală: Torele, sulurile sacre care conțin legea iudaică, au fost purtate prin sinagogă în aplauzele și emoția celor prezenți. În interiorul lăcașului au răsunat imnurile României și Israelului, iar rabinii au rostit rugăciuni atât pentru statul Israel și poporul israelian, cât și pentru România și români.
Investiție de 15,7 milioane de lei de la bugetul de stat
Prezent la inaugurare, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat că restaurarea monumentului reprezintă atât o investiție în patrimoniu, cât și o datorie față de istoria comunităților care au contribuit la dezvoltarea Constanței.
Sinagoga Mare a fost reabilitată integral printr-o finanțare de 15,7 milioane de lei asigurată de Ministerul Dezvoltării, beneficiarul final al investiției fiind Comunitatea Evreilor din Constanța.
„Această clădire nu este doar un lăcaş de cult, ci mărturia unei comunităţi care a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică, socială şi culturală a Constanţei şi a României. Inaugurăm astăzi un spaţiu al memoriei, al dialogului şi al respectului reciproc. Restaurarea acestei clădiri de patrimoniu nu este doar o realizare administrativă în dezvoltare, ci o datorie a statului român de a conserva şi de a transmite mai departe, generaţiilor viitoare, comorile primite de la generaţiile care au trăit şi au construit înaintea noastră. Cazinoul şi Sinagoga din Constanţa sunt astfel de comori arhitecturale”, a declarat ministrul Cseke Attila.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, Sinagoga Mare a fost construită în anul 1911 și nu a beneficiat de lucrări de reabilitare timp de peste 20 de ani, ajungând într-un stadiu avansat de degradare.
„De astăzi, atât comunitatea din Constanţa, cât şi turiştii care ajung pe litoral vor putea să se bucure de unul dintre cele mai frumoase şi emblematice lăcaşuri de cult iudaic din România, cu o poveste fascinantă şi un adevărat simbol al municipiului Constanţa”, a transmis Ministerul Dezvoltării.
Muftiul Iusuf Muurat: „Este o mândrie pentru toți dobrogenii”
Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, a evidențiat importanța pe care o are restaurarea Sinagogii pentru întreaga regiune.
„Sinagoga Mare face parte din patrimoniul cultural dobrogean, parte a patrimoniului național românesc. Pentru noi ca și musulmani este o mândrie că se inaugurează un lăcaș de cult care a fost reabilitat prin fondurile de la CNI. Sperăm că într-un termen cât mai scurt vom începe reparațiile și la Moscheea Regală Carol I. Vedeți și dumneavoastră, în acest areal este Moscheea Regală, este Catedrala, este Sinagoga, ceea ce reprezintă modelul de conviețuire în România, în Dobrogea, între musulmani, creștini și evrei. Este o mândrie pentru toți dobrogenii, iar noi trebuie să ne mândrim cu patrimoniul nostru național”, a declarat muftiul.
Erwin Șimșensohn: „Acum doi ani și jumătate nu exista acoperiș”
Directorul Teatrului de Stat Constanța, Erwin Șimșensohn, a vorbit despre transformarea spectaculoasă a monumentului și despre rolul pe care acesta îl poate avea în viața culturală a orașului.
„Este un gest de rememorare, dar în același timp este un gest de valorificare a unui patrimoniu al orașului. Pentru că sunt absolut convins că acest lăcaș de cult va intra într-un circuit turistic, va îmbogăți patrimoniul turistic al orașului, va intra într-un circuit cultural”, a declarat acesta.
Directorul TSC a precizat că există deja discuții pentru ca Sinagoga Mare să găzduiască, pe viitor, evenimente culturale în cadrul stagiunii estivale.
Tot el a amintit și starea în care se afla clădirea înainte de restaurare.
„Mi se pare incredibil că se întâmplă acest lucru, având în vedere cum arăta această sinagogă în urmă cu nici doi ani, doi ani și jumătate. Pur și simplu nu exista acoperiș, era plină de vegetație. Faptul că acum suntem în fața sinagogii complet renovate este absolut incredibil și cei care au făcut acest lucru posibil merită toată recunoștința noastră.”
Rugăciuni pentru România și Israel
Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a vorbit despre emoția momentului și despre mesajul de respect reciproc transmis în cadrul ceremoniei.
„Constanța devine bogată prin această valoare a patrimoniului. Deci nu ne referim decât la tradiție, la religie, la respectul pe care noi îl acordăm tuturor religiilor la noi în Constanța și sunt 17 minorități care trăiesc pe acest pământ dobrogean”, a declarat aceasta.
Redeschiderea Sinagogii Mari înseamnă pentru Constanța recuperarea unei părți importante din identitatea sa multiculturală și readucerea la viață a unui simbol care vorbește despre istoria, diversitatea și conviețuirea care au definit Dobrogea de-a lungul timpului. După ani de degradare și tăcere, în vechiul Templu Israelit au răsunat din nou rugăciuni, iar unul dintre cele mai valoroase monumente ale orașului a revenit în patrimoniul viu al comunității.
