Primăria Constanța vrea baterii de 31 de milioane de lei pentru energia produsă de cele trei parcuri fotovoltaice

Municipiul Constanța pregătește o investiție de peste 31 de milioane de lei pentru a putea păstra energia produsă de cele trei centrale fotovoltaice pe care le administrează. În prezent, panourile produc cel mai mult ziua, în timp ce o parte importantă a consumului public apare seara și noaptea. Soluția propusă: sisteme de baterii cu o capacitate totală de 19,51 MWh. Primăria intenționează să ceară finanțare prin Fondul pentru Modernizare, iar eventualele cheltuieli care nu pot fi decontate din această sursă vor fi suportate din bugetul local.

Primăria Constanța vrea baterii de 31 de milioane de lei pentru energia produsă de cele trei parcuri fotovoltaice

Două proiecte de hotărâre ajung în fața consilierilor locali din Constanța pentru aceeași investiție: „Capacități de stocare integrate pentru producerea de energie electrică din surse solare”.

Practic, Primăria vrea să monteze baterii de mare capacitate la cele trei centrale fotovoltaice pe care le administrează, astfel încât energia produsă de panouri atunci când este soare să poată fi păstrată și folosită ulterior.

Unul dintre proiecte aprobă studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici, iar celălalt aprobă proiectul și cheltuielile necesare pentru ca municipalitatea să îl poată depune pentru finanțare prin Fondul pentru Modernizare – Programul-cheie 1 „Surse regenerabile de energie și stocarea energiei”. 

De ce are nevoie Primăria de baterii

Municipiul Constanța administrează trei centrale electrice fotovoltaice, denumite în documentație CEF 1, CEF 2 și CEF 3, cu o putere totală aprobată de aproximativ 5 MW.

Energia produsă este folosită pentru consumul public local. Documentația enumeră printre consumatori sistemul de iluminat public, clădirile administrative, unitățile de învățământ și alte clădiri și spații publice de interes local. 

Problema este diferența dintre momentul în care se produce energia și cel în care este nevoie de ea.

Centralele fotovoltaice ating producția maximă în timpul zilei, aproximativ în intervalul 11:00–15:00. În aceleași ore, consumul public este relativ redus, în special în cazul iluminatului stradal. În schimb, când vine seara și crește consumul pentru iluminatul public, producția panourilor scade sau dispare.

Studiul arată că, în lipsa stocării, surplusul de energie este injectat în rețea și poate fi valorificat la prețuri foarte mici sau chiar negative, în timp ce municipalitatea trebuie să cumpere ulterior energie pentru consumul de noapte. 

Pe scurt: Primăria produce energie ziua, când nu o poate consuma pe toată, și are nevoie de energie seara și noaptea, când panourile nu mai produc.

Bateriile ar trebui să lege cele două momente.

Câtă energie ar putea fi stocată

Soluția recomandată în studiul de fezabilitate presupune instalarea unor sisteme de stocare cu baterii, de tip BESS – Battery Energy Storage System.

Capacitatea nominală totală prevăzută este de 19,51 MWh, distribuită astfel:

  • la CEF 1 – 13,42 MWh;
  • la CEF 2 – 4,06 MWh;
  • la CEF 3 – 2,03 MWh.

Varianta aleasă presupune șase unități mari de stocare: trei la prima centrală, două la cea de-a doua și una la cea de-a treia. Studiul a analizat și o a doua soluție, cu 90 de cabinete de baterii de dimensiuni mai mici, însă scenariul cu șase unități mari este cel recomandat. 

Documentația tehnică indică pentru varianta recomandată o energie utilizabilă totală de aproximativ 18,54 MWh.

Primăria estimează că și-ar putea acoperi 60–65% din necesarul de energie

În prezent, potrivit studiului de fezabilitate, centralele fotovoltaice și consumul municipal nu sunt sincronizate suficient pentru ca energia produsă să poată fi folosită eficient.

Documentația estimează că, prin introducerea bateriilor, gradul de acoperire a necesarului de energie pentru consumul public ar putea crește de la aproximativ 15% la 60–65%, pe baza simulărilor realizate pentru proiect. 

Energia acumulată în orele cu producție solară ridicată ar urma să fie transferată către orele în care consumul este mai mare. Primăria urmărește astfel să cumpere mai puțină energie din rețeaua publică și să folosească într-o proporție mai mare energia produsă de propriile panouri.

Studiul mai estimează că proiectul ar permite evitarea unor emisii de aproximativ 2.394 de tone de CO2 pe an. Este însă o valoare calculată în documentația proiectului, nu un rezultat deja obținut. 

Investiția: peste 31 de milioane de lei

Valoarea totală estimată este de 31.046.779,15 lei cu TVA, respectiv 25.666.493,60 lei fără TVA.

Din această sumă, construcțiile și montajul sunt evaluate la 4.959.481,55 lei cu TVA, respectiv 4.098.745,08 lei fără TVA. 

Proiectul separat privind depunerea cererii de finanțare stabilește aceeași valoare totală, de 31,04 milioane de lei. 

Primăria vrea bani din Fondul pentru Modernizare

Municipalitatea nu propune, în acest moment, ca întreaga investiție să fie plătită direct din bugetul local.

Primăria intenționează să depună proiectul pentru finanțare prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul programului destinat surselor regenerabile de energie și stocării energiei. Referatul de aprobare spune explicit că hotărârea Consiliului Local este necesară pentru depunerea cererii de finanțare. 

În același timp, proiectul de hotărâre precizează că eventualele cheltuieli neeligibile și cheltuielile conexe necesare implementării vor fi asigurate din bugetul local al municipiului Constanța. Municipalitatea se angajează, de asemenea, să asigure fluxul financiar necesar implementării proiectului. 

Prin urmare, miza investiției de peste 31 de milioane de lei este ca energia produsă deja de cele trei centrale fotovoltaice ale Constanței să poată fi păstrată atunci când orașul nu are nevoie de ea și folosită atunci când consumul crește.


Santierul Naval Midia
Gemarco Construct
Distribuie: